Am fost mereu inconjurata de oameni.Ma trezesc vorbind la telefon.Cand deschid calculatorul am o groaza de mesaje offline.Cand ies din casa pana la magazin chiar daca am parul in toate directiile si ochii mici de somn,nu am cum sa trec neobservata.La scoala nu merg niciodata singura.In pauze am mereu cel putin 3 persoane in jurul meu.                     Niciodata nu am stat in casa pentru ca nu aveam cu cine sa ies.Mai pe scurt mereu am langa mine zeci de oameni.Cu toate astea m-am simtit mereu singura.Pentru mine, a fi singur nu inseamna sa nu-i pese nimanui de tine,ci sa nu ai de cine sa-ti pese.

Dimineata,ma trezesc gandindu-ma la ce am visat sau de ce dracu' dorm asa de putin in ultimul timp.Niciodata nu mi-am pus intrebarea<<El/ea cum o fi dormit?Oare s-a trezit?>>Ma bucur de toata atentia care mi se ofera,negandindu-ma daca aceea persoana are nevoie de cineva care sa-i ofere putina atentie.Undeva,cineva are nevoie de un strop de afectiune chiar in momentul in care eu ma bucur de prea multa.Trist,nu?Niciodata nu mi-a pasat de altii.In lumea mea eram doar eu.Eu si decorul in care traiam.Tot ce faceam era sa ma asigur ca imi va fi din ce in ce mai bine.Nu-mi pasa de consecintele faptelor mele ,atata timp cat eu eram ok.Imi schimbam hainele,stilul,comportamentul,gandirea cat de des voiam eu ,avand siguranta ca nimeni nu-mi reprosa acest lucru.Si daca o facea,nu-mi pasa.Mereu au fost oameni care aveau de suferit din cauza schimbarilor mele bruste,oameni care insa imi erau alaturi in continuare,oameni de care nu-mi pasa si nici nu-mi pasa.
Cu ce ma ajuta intr-adevar asta?Masca de ,,dura'' pe care o afisam cu comportamentul meu atragea cu adevarat persoanele din jur.Chiar daca masca se desprindea usor usor ,aveam grija sa o asez inainte ca cineva sa-si dea seama.Unii,poate si-au dat seama pentru o secunda cine sunt cu adevarat dar nu le-a venit sa creada.Era imposibil.Credeau ca sunt prosti.Si iata cum dadeau vina pe ei insasi...Iata cum eu deveneam din nou,,de fier '' in viziunea celorlalti.
Da!Imi pasa ce cred ceilalti despre mine,chiar daca eu nici nu ma oboseam sa-mi formez o parere despre ei.Tot ce conta eram eu.Eu,in singuratatea mea.
Dar lucrurile s-au schimbat si iata ca a aparut in viata mea genul ala de prieten cu care ma trezesc in gand.Oare cum a dormit?Oare s-a trezit?o sun...Si iata ca Deea-singuratica s-a transformat in Tora-exploratoarea...Explorez ..alte sentimente,alte ganduri,alt comportament,alt fel de a fi,alta persoana,alta lume..Si iata un nou eu.Un ,,eu''caruia ii pasa de altcineva ,un ,,eu'' care ia in calcul sfaturile altcuiva,care se gandeste la altcineva cand actioneaza,care incearca sa copieze calitatile celuilalt cand se schimba,caruia ii impartaseste tot ce stie,care isi da masca jos in fata cuiva fara ezitari.De neimaginat ,nu?
Credeam ca nimeni nu ma va face sa ma gandesc de doua ori inainte de a alege.Credeam ca nimeni ,niciodata nu ma va face sa ma gandesc la mine.Ironic,nu?La mine si la ce ar fi bine sa schimb,nu la ce ar trebui sa patrez.Dar atunci cand tot ce faci e in continuare gresit si nu evoluezi cu nimic?As prefera sa urli la mine,sa-mi zici ca sunt proasta,ca nu te merit....Orice dar nu faptul ca ...te-am dezamagit.Hm..Un cuvant si spune atat de multe,rascoleste atat de adanc,pune atatea intrebari,da atat de multe raspunsuri.Poate ar fi trebuit sa nu-mi dau masca niciodata jos.M-ai fi privit in continuare la fel.Dar cum altfel sa te fac sa ma cunosti asa cum sunt?Ma doare atat de tare ca persoana care sunt cu adevarat te dezamageste.
E prima oara in viata mea in care imi pare rau pentru ceea ce sunt,ceea ce fac.Dar cred ca am sa las sa mi se imprime masca pe fata,sa-mi intre in piele ca un tatuaj.Un tatuaj cu ceea ce ati crezut mereu ca sunt,cu ceea ce am vrut mereu sa fiu,ceea ce te facea mandra si care nu te dezamagea.                                              I'm your Patrick.You're my Spongebob.Friends forever.                                                                                   

Te gandesti ca ma cunosti?Mai gandeste.

Sunt sigura ca fiecare dintre voi v-ati gandit macar pentru o secunda cum ar fi sa schimbati ceva la propria viata,persoana sau la propriul caracter.Dar cum ar fi sa schimbi totul?Pentru o zi sa fie altcineva.Sa apari din nimic si nicaieri si nimeni sa nu te cunoasca.Ai putea-o lua de la inceput.Ai putea sa alegi inca o data cum sa te priveasca cei din jur.Sa te joci cu mintea lor inca o data.Stii cum e sa ii faci pe ceilalti sa gandeasca despre tine exact ce vrei tu ?E ca un orgasm.Cand  ,,ei''privesc cu admiratie  persoana ta,cea ireala ,cand se pierd in ochii tai atat de timizi in care retina oglindeste bunatate si caldura iti vine sa urli de placere.Dar intr-o oglind a,imaginea e invers si dupa retina ta e doar un suflet pustiu si rece.Dar nu toti oamenii sunt prosti.Nu te poti juca la nesfarsit cu mintea cuiva.Ajunge sa te cunoasca asa cum esti,dincolo de masca ce o afisezi.Si atunci cand ,,magia''se transforma intr-un truc ieftin tot ce vrei e sa tragi cortina,sa nu te vada nimeni.Sa fugi de cunoscut spre necunscut intr-un loc unde esti doar un nimic printre alte nimicuri si sa-ti cladesti iar din temelii alt ,,tu'' fals.Si poveste se repeta.Dar la un moment dat ,obosesti sa fugi si trebuie sa te regasesti pe tine,cel adevarat printre miile de ,,fete ''pe care le-ai avut.Si va spun ca e al dracu'de greu sa iti dai seama cine esti cu adevarat pentru ca fiecare te priveste in  alt mod,in modul in care ai vrut tu sa te priveasca.Tu esti cel vinovat pentru ca te-ai jucat cu mintea celorlalti .Si care zici ca e pedeapsa?Privirile celor din jur cand iti dai masca jos,cand stratul de machiaj se sterge si lumea poate sa te vada asa cum esti.Plina de defecte.

Chiar si daca m-ai trezi din somn la ora 4 dimineata(n-ar fi mare nenorocire avand in vedere orele la care reusesc sa adorm in ultima perioada)as putea sa-ti povestesc detaliat orice despre copilaria mea.De la pisica care deseori fugea pentru ca aveam o inexplicabila placere sa o musc,pana la jocurile pe care ,cu voie sau fara voie a trebuit sa le joc.Inca de pe la 7 ani am dat papusile Barbie si iepurasii de plus la o parte,fiind singura fata intr-o gasca de baietii mai mari.Deci am inceput modest,cu figurine pokemon de plastic,castigate la cornurile Chipicao,dar de care nu ma bucuram mult  pentru ca mi le luau ceilalti.Plangeam mult pentru ele si nu  pentru ca imi placeau  ci  pentru faptul ca mi se lua  ceva si eu nu puteam face nimic.Inca de pe atunci auzeam acelasi lucru:,,numai fraierii plang''dar auzind asta plangeam din ce in ce mai tare.Chiar si acum,dupa ce am crescut,imi spun in minte ca,,nu sunt o fraiera,n-am de ce sa plang''...de fiecare data cand mi se umplu ochii de lacrimi,dar tot fara niciun rezultat.Bun.Nu cred ca este cineva care nu a lovit niciodata o minge de fotbal.Cand eram mica,preferam sa stau sa-i privesc pe ceilalti cum joaca,dar odata si odata te plictisesti.Asa am ajuns sa intru in jocul ,,alora mari''.De cele mai multe ori eram pusa in poarta pentru ca incepeam mereu sa plang cand ma faulta cineva.Ce bine ar fi daca si acum as putea fi menajata de probleme care ma afecteaza atat de tare.Visam  ca voi creste si ca voi avea atat de multi bani(sa se observe ca de mica eram cu ochii dupa bani:d) incat imi voi cumpara o bucata de cer doar pentru mine si ca voi putea sa o colorez in cel mai frumos albastru pe care ti l-ai putea imagina si ca oriunde ma voi afla ,uitandu-ma in sus,voi da de bucata mea de cer.Dar nu e asa cum visam.In loc de patratica mea senina de cer,cred mai de graba ca ma urmareste un nor de ploaie si ca tot ce e in jurul meu se topeste sub picaturile fierbinti de apa.Visam ca voi fi mare si ca lumea de va invarti in ce directie vreau eu si ca toti care imi vor raul se vor prabusi usor usor la picioarele mele.In schimb,vin la scoala si invat ca Pamantul se invarte dupa Soare ,nu dupa mine si ca nu pot face nimic sa-i schimb traiectoria.Stau si privesc in neputinta cum aia care nu merita nimic,primesc din ce in ce mai mult,parca luand si partea mea de noroc.Primeam bomboane de fiecare data cand eram draguta cu cineva si ii faceam un favor,ajutandu-l.Nu m-am oprit niciodata din asta,chiar si cand nimeni nu mi-a mai dat nimic in schimb.Dar daca toti te iau de prosti si profita de tine la maxim doar pentru ca te-au,,mirosit'' ca esti sensibila si draguta si ca pui botu'.?Atunci merita sa le scuip bomboana intre ochi!Visam sa zbor...Sa imi iau avant si pur si simplu sa zbor spre nori,spre peticul meu de cer...Acum mi-as dori la fel de mult sa zbor,dar de data asta nu inchid ochi,deschid bratele si visez..Nu!Acum strang bani sa-mi iau avion.Auzeam aceeasi poveste mereu...Ca binele invinge mereu raul,indiferent de ce poveste era vorba.Alo,voi,fratii Grimm,cred ca va inselati.Sunt aici,sunt constienta,deschid ochii larg la realitate si  va transmit ca plm..e tocmai invers.Oriunde ma aflu,oriunde calc,raul apare.Inca astept ziua in care imi vei demonstra ca binele invinge mereu.Pana atunci eu raman cu noru meu deasupra-mi .Tot in basme aparea fata care era pur si simplu perfecta,cu parul blond, lung si drept.Atunci cine-s hidoasele astea de pe strada?Sau nu sunt din povestea asta?Ma rog.In orice poveste pe care mi-o citea bunica,fata intalnea baiatul si era dragoste mare pe ei din prima.El(de obicei print...si av mai intrebati de ce fetele din ziua de azi vor de mici baieti cu bani)lupta din greu sa-i castige iubirea fetei iar al final reusea.Si traiau fericiti pana la adanci batraneti.Si-n privinta asta m-am inselat.Baietii de azi nu fac de cat sa te raneasca si rareori poveste are un final fericit.Visam ca dragostea e simpla.Dar m-am trezit la realitate si nu e deloc cum imi imaginam.Ma prabusesc cu toate visele mele in cenusa lumii in care totul era perfect.Nu va grabiti sa renuntati la copilarie pentru ca nu stiti cat de greu e sa te intorci.Multi spun ca este imposibil.Dar pentru copilul din mine totul e posibil.Visez sa ma intorc .Vezi !deja sunt cu un pas spre copilaria de altadata.Aaa...Astept sponsor sa-mi cumpar bucata aia de nor..Cineva?:>

Unu',altu'

Intotdeauna am crezut in destin.Dar nu am crezut niciodata in aceea,,carte''in care destinul fiecaruia dintre noi este scris.Nu.Cred mai de graba intr-o forta divina care pur si simplu se joaca cu viata noastra.Si gandul asta ma enerveaza al naibii de tare.Cum ai putea sa te uiti la un om si sa alegi daca acel om va avea bani sau nu,va fi destept sau nu,va fi bolnav sau nu,va trai mult sau va muri inca de bebelus?Eu sincer,recunsc ca nu as putea.Daca ar fi dupa mine ,toti am trai vesnic,toti am fi sanatosi,toti am avea bani.Dar viata nu e asa de roz precum o vad eu.Cum poti alege intre viata a doi oameni?Daca faci o greseala si distrugi viata celui care nu merita?.Avem o singura viata,si ea e asa fragila.Se poate distruge intr-un singur moment si nu mai e cale de intoarcere.Fiecare avem calitati ,dar si defecte.Nu exista om care sa fie perfect,cum nu exista nici un om numai cu defecte.Dar daca toti suntem la fel,cum poti alege?Cum poti cantarii defectele si calitatile a doi oameni astfel incat sa faci alegerea corecta?Aici intervine asa-zisul destin.El pur si simplu face <<ala-bala-portocala>>si alege care din ei se va bucura de viata si libertate si tot ce au ele sa-i ofere ,iar altul va trai departe de tot ce-i place si tot ce a castigat in viata asta.Cam nedrept,nu?Da..si eu gandesc la fel.
Din pacate,nu avem ce face decat sa ne resemnam si sa ne gandim ca putea fi si mai rau.Dar daca acel,,si mai rau,e chiar in spatele nostru ,asteptand.Asteptand momentul in care nu te astepti.Si te loveste din plin.Se uita la tine cum te zbati in nestire scancind un ,,de ce?''si zambeste.E mult mai puternic decat crezi ,inca nu te loveste cat poate de tare.Ii place sa te priveasca cum te chinui.Asta ii alimenteaza forta.Dar daca am spune stop?Daca ne-am alege singuri destinul?Daca destinul s-ar ghida dupa ce am facut in aceasta viata si felul nostru de a fi?Dar nu,nu avem dreptul.Suntem doar niste piese de sah pe o tabla,asteptand ca cineva sa faca mutarea  finala,asteptand victoria.
M-ai crescut spunandu-mi ca totul este posibil daca vrei,ca poti face orice daca iti doresti,ca viata ti-o faci tu si numai tu ai dreptul la ea.Dar mi s-a demonstrat ca nu e asa.Viata e un drog scump care iti ofera momente de extaz,momente in care totul e minunat,doar ca apoi sa-ti ia tot ce ai sisa te arunce intr-un abis.Cu cat ai mai multe,cu atat dezamagirea e mai mare.




Ultimul fum, ultima tigare
Ultima sticla golita pe scara
Ultimul ban ars intr-o seara
Ultimul gand avea sa apara
Ultima clipa de fericire
Ultimul suful catre amintire
Ultimul film despre iubire
Cativa ani pan’ la pieire
Ultimul zambet fals artat
Ultimul prieten care m-a tradat
ultimul cacat in care-am intrat
Ultimul apus la mare ratat
Ultimul pustan din gara batut
Ultimul pahar cu apa baut
Ultimul gand la un nou inceput
Unltimul tren pierdut la minut
Ultima data cand te mai ascult
Ultima data cand cer mai mult
Ultima data cand vreau sa mai stai
Ultima cheta facuta in mai
Ultima palma din furie data
Ultima doz de fericire luata
Ultima ora petrecuta cu tine
Ultimul vis cum ca o sa fie bine
Ultima revista rasfoita
Ultima carte de joc citita
Ultima fiinta fericire
Ultima imbratisare primita
Ultimul nostru dans in ploaie
Ultimele versuri scrise pe foaie
Ultima eclipsa de Luna
Ultima poza cu noi impreuna.''

http://bibiiareblogsmecher01.wordpress.com/

Hello,autumn.

Dupa o perioada in care credeam ca micul meu Ploiesti va avea  clima ecuatoriala...Si ca voi merge la scoala probabil pe o camila...Iata ca a venit si vremea ploioasa..Deci,daca va incumetati sa iesiti afara nu uitati umbrela.Nu fiti tristi...Stiu ca v-ati dori sa fie iarasi vara....dar si toamna are farmecul ei....So..infofoliti-va bine..Multe perechi de sosete in picioare si fuga la nonstop...Fac eu cinste cu o cioco-locco-iammi-mega-hot.<3^^

1universe,8 palnets,204 countries,809 islands,7 seas,6 billion people and i only love you.Hate everyoane!

Te uiti pe geam si privirea iti pica pe el.E masiv,poarta niste blugi largi,tociti la calcaie,cu un hanorac decolorat de timp si cu gluga care ii acopera aproape toata fata.I se mai vad decat buzele pe care si le musca intermitent si nervos incat un sir mic de sange ajunge sa ii coloreze buzele subtiri si crapate.Isi afunda mainile mari in buzunarele blugilor si scoate un cutitas argintiu.Se opreste in fata masini vecinului sau si strapunge vopseaua de un rosu puternic metalizat cu varful taios al cutitului,plimbandu-l de-a lungul capotei.Il strange puternic in mana si il baga inapoi in buzunar.Da cu piciorul,pufnind in roata masinii...De ce face asta?Isi descarca nervii..Masina nu simte nimic..Dar altcineva ar putea...Intra,trantind poarta in curte.Prinde in pumn unul dintre trandafirii rosiatici ai bunicii si-l rupe..il arunca si-l calca in picioare.Strabate intreaga curte pana la usa bunicii.O deschide cu un pumn si intra val-vartej in casa.Ii cere bani stiind  ca pensia ei tocmai sosise.Nu-i pasa ca din acei bani,bunica ii pregatise prajitura lui preferata,cu visine si care statea la racit in bucatarie.Nici ca tot ce-i ramasese trebuia sa-i dea pe medicamente.El doar  voia bani.Incepe sa o injure  si sa darame tot in jurul lui cand ea ii marturiseste,cu lacrimi in ochii ca nu are.Trage de sertarele noptiereii in cautarea banilor.Femeia i se opune...Dar este prea batrana si forta i-a pierit de mult.Tanarul o impinge cu ura in ochi iar ea cade,rezemandu-se de pat.Intr-un colt al sertarului,gaseste 40 de lei.Ii ia si strabate mai rapid curtea,lasand poarta de izbeliste.Batrana ramane cateva minute rezemata de pat,plangand.Se culca,incercand sa se linisteasca,dar se trezeste cand usa se deschide si tanarul intra din nou.Il priveste cu teama cum mananca in graba prajitura si cum se aseaza,rupt,in pat.Pentru cateva clipe cei doi se privesc.Doua perechi de ochii, unii rosii de plans iar altii mult mai rosi.Imaginea tanarului se intrerupe brusc.Privirea i se incetoseaza si inchide fortat ochii,adormind.Dar de dimineata,un miros de oua prajite il trezeste.Inca se simte rau dupa supradoza de aseara.Venele parca ii bubuie.Se ridica ametit din pat si porneste in bucatarie.Se uita nedumerit la ouale pregatite de bunica ,dar privirea ii pica pe o poza veche.O femeie la vreo 45 de ani  tine in brate un copil mic.Aceea nu era mama copilului,ai sai murisera intr-un accident pe cand el avea doar 3 luni.De atunci bunica a avut grija sa nu-i lipseasca nimic.Inchide ochii si retraieste fiecare amintire ,de la figurinele pokemon pe care bunica ii le cumpara luna de luna pana anul trecut,cand a primit bani sa iasa in oras.Astepta linistit sa-si cumpere bilet la filmul de la cinematograf,cand un barbat inalt ii atrasese atentia.Purta pe umeri un copil ce il targea din cand in cand de par,nerabdator.Printre chitaituri de durere,o durere placuta,barbatul il linistea,,Stai cuminte,mami cumpara bilete si vine!''.Simte cum nu mai are aer si sangele ii se urca la cap.Iese din rand,alergand spre gangul de langa cinema.Aici i se termina filmul.Isi plateste primul plic ...apoi pe al doilea.Ii urmeaza al treilea..al patrulea.Asta l-a adus aici.Ranind singura persoana care l-a iubit cu adevarat si careia ii datoreaza viata.Deschide poarta si o vede pe bunica dandu-i bani vecinului.Banuiesc ca pentru masina.Se duce la ea si o atinge usor pe umar.,,Imi pare rau ,mamaie.Nu stiam ce fac."Dar nu mai are ce face.In trecut ,nici zeii nu mai pot face nimic.Tot ce putem schimba este prezentul si viitorul.Tu cum ai vrea sa arate viitorul tau?

Tin sa cred ca cu totii ati avut,ati cunoscut,ati vazut sau pur si simplu ati auzit de acei ,,prieteni'' considerati si ,,specimene wanna-be''.Nu aveti cum sa nu fi auzit!Sunt atat de evidenti si se afla aproape peste tot incat ti-e greu sa nu dai macar de unul.Daca insa nu ii recunoasteti ,am sa va fac o scurta caracterizare a lor.
Il vezi,e imbracat bine si mereu se uita la tine sa vada daca si tu te uiti la el.Are pachet full de tigari,de obicei Sobranie,pe care il scoate de cel putin 3 ori sa vada cate mai sunt in pachet chiar daca nici macar nu e inceput.Cu toate astea,vine cu un mers gen Johnny Bravo la tine,scuturand din cand in cand mana,atragandu-ti atentia la ceasul fake de pe mana, si-ti cere o tigare .Si-i dai.Scoate pachetul plin si indeasa acolo si tigarea de la tine.Niciodata nu fumeaza langa tine.De ce?Pentru ca nu fumeaza.Vrea doar sa-l vada prietenii pipaindu-si buzunarele in cautarea pachetului de tigari.,chiar daca el are poate asm..sau isi da plamani afara cand fumezi langa el.Dar el fumeaza.Doar are pachet nu?
O vezi,acolo in gangul ala intunecat langa niste nespalati pe care i-a cunoscut pe hi5.Arata bine.Blugi skinny,un hanorac uzat si larg,skateri in picioare ,20 de pierce-uri pe centimentru patrat de piele,baratari rasta pana la gat si bineinteles ,nelipsiturile dreaduri.Ha!Ai nimerit-o bine.Te duci la ea plina de sperante..si ii te adresezi,,Hei coite,ai si tu niste foite?''Iti zambeste,isi deschide ghiozdanul si scoate caietul de mate din care rupe o foaie.Ti-o intinde..Mdea...La ce te-ai gandit?Stilul ei ti-ar fi indicat vreodata ca este o mica miss,,etno-shits''?Da,si mie.In schimb ai dat peste o miss,,wanna-be''...Iei hartia fara sa comentezi..,,Dar un foc ai ,macar?''.Se cauta in buzunare,iar tu te luminezi la fata.,,Imi pare rau ,nu fumez''.Kidding me,dude?
 Ai auzit vreo fata care isi schima statusul pe facebook din ,,singur'' in ..,,intr-o relatie''si apar imediat commuri gen,,Bv fata..cine-i marele barosan care a pus mana p o bombonik ca tin3?''Tipic.Fata ,in loc sa zica,,Mircica,Vasilica,Ionik..plm''incepe sa explice cu o intelectualitate de neegalat cine e noul ,,accesoriu''...Patron nu'stu unde ,sau cel mai bun prieten al nu'stu cui,sau fartele lu nu'stu cine care e mare bazat si uita ca proasta si cum il cheama dar important e ca e cu fratele lu X-ulescu.Nici nu mai conteaza daca arata bine sau daca il placi .Iarasi tipic.
 Mai cunosc specimene carora le vinzi  ceai de slabit cu 40 de lei gramul.Il fumeaza.Pe tine te trec toate transpiratiile.Daca isi da seama ca i-ai dat teapa?Stai chill daca e vorba de genul de persoana de mai sus.Doua minute mai tarziu,vede dinti alergand,sau camile...sau gaini fara cap dansand cancan pe un bloc urland sa-i auda toti,,Mama ,ce m-a luat...Ba,m-am tripat!''.Iti vine si tie sa razi de ei ,nu?Ai si de ce.O noua generatie de copii drogati din,,ceai de menta''..O noua generatie,,wanna-be''..
  I-ai vazut pe strada?I-ai recunoscut acum,nu?Spune,,Bingo''!^^