...

                         Am avut parte atat de persoane care tineau la mine si niciodata nu m-au dezamagit cat si de altele care ma faceau sa tresar prin vocea lor calma si privirea calda si toata afectiunea de care puteau da dovada.Ce am facut?.I-am lasat sa plece de langa mine si am primit in schimb cele mai mari javre.Dar acum e prea tarziu sa mai pot schimba ceva.Timpul trece ,iar in tangoul lui nebun,uita deseori pasii,schimba melodia calma intr-un dubstep hardcord,punandu-ti piedici peste piedici si facandu-te sa crezi ca numai tu esti de vina.Pana cand nu m-ai rezisti.Incerci sa devi din ce in ce mai puternic si sa schimbi tot: adversarii,regulile jocului,pe tine.Schimbare asta vine ca o furtuna ce vara.Brusc se dezlantuie fara sa aiba macar un scenariu lasand numai dezordine si haos in urma.Pustiul sufletului il acoperi cu farduri .Scoti tremurand bricheta.Fiecare fum aduce cu sine o revelatie izbitoare care devine atat de irelevanta doar o ora mai tarziu.Iti transformi viata intr-o continua scenografie.Rimel ,lacrimi ,fum.Fum ,lacrimi,rimel.
         Te vad in orice moment din zi.Si te strig cat pot de tare.Chiar o fac?Si-mi raspunzi la fel de tare.Chiar o faci?Nu era nevoie de loc sa ma intorc.Era  o voce pe care as fi recunscut-o si daca tacea.Era vocea pt care as fi trecut prin foc,sau mai putin dramatic,as fi trecut.Chiar era real?De ce sa-l vand pe ,.nu'' unui ,,da''care mereu m-a facut sa plang dandu-mi prea multe sperante.
      Tu mi-ai adus fericirea dar fericirea care nu dureaza nu e fericire e doar un stupefiant mizerabil si eu de stupefiante m-am cam saturat.^^.

,,Doi ingeri .Unul care ma iubeste prea mult 

si unul care nu ma iubeste destul.Si eu,

un demon care se iubeste obsesiv.''

            Mi-e dor ...Mi-e dor de desenele animate gen Viata cu Louie la care ne uitam pe canapeaua si asa mult prea mica.Mi-e dor de brichetele tale intinse pe peste tot in care,fara sa vrei ,calcai.Mi-e dor chiar si de skateborad-ul tau care niciodata nu era in acelasi loc si de care te loveai iminent.De scrumiera ta plina-varf cu tigari fumate pana la filtru.De certurile in care eu mereu ieseam,,castigatoare''chiar daca eram singura care dupa isi cerea scuze.Mi-e dor sa-mi spui ca incep din ce in ce mai mult sa seman cu tine,desi cu totii stim ca eu sunt unica.Mi-e dor ,in general, de tot ce tine de tine.
             Mi-e dor sa vorbim non-stop noptile la telefon.Mi-e dor de vechile tale replici ,,Deea,nu am cu ce sa ma imbrac''sau ,,Culca scara ca ii e somn'',,Bineinteles..Lipsesc o zi..'',,Omu'asta cata lume cunoaste?''Mi-e dor sa te trezesc in mijlocul noptii doar sa-ti zic ,,Maine am prega''.De mana ta care mereu ma tragea in spatele grupului desi privirea ta era atintita in alta parte.La un tip,,iammy''clar.Asa ajungeam sa ne hlizim la el.Oricare ar fi,,el''.Acum la replica,,Uite-o pe yaloma.Vine ploaia'' nu primesc decat priviri confuze gen,,Da'e soare''.Mi-e dor de toate porcariile in care ne atrageam reciproc..Mi-e dor de tepele pe care le dadeam doar ca sa fim sigure ca a doua zi mancam grandioasa,,Poiana cu pere.''Mi-e dor sa ma bufneasca rasu'cand ma uit la tine,amintindu-mi doar ce facusem ziua precedenta.Mi-e dor de glumele tale,,crude''demne de un tiran nu de o fata de 13 ani pe seama persoanelor care pur si simplu ma enervau.Mi-e dor de persoane care sa ma cotrazica,care sa fie in stare sa ma contrazica.Mi-e dor de  cat de rele eram.,,La multi ani zgriptz.,sa fi iubita!''Mi-e dor de trecut.
              Mi-e dor de vocea mea tremurata cand vorbeam cu un baiat mai mare.Mi-e dor de roseala din obraji cand mi se faceau complimente exagerate..nu ca acum..,,Ah.Puncte slabe.Profita,nu fi proasta''.Mi-e dor de ceaiul cald de zmeura,nu de cafeaua tare dar care e totusi singura care ma poate trezi dupa o noapte ca cea trecuta.Mi-e atat de dor.Mai ales de deciziile proaste pe care le luam dar pe care nu le regretam doar pentru ca le luam fara alcool sau alte alea' in sange.Mi-e dor de mine.

Ca la inceput.:|

           M-am intors.La blog si la perioada aia cand parca totul se darama.Ziceai ca daca suntem impreuna,tot ce zice si crede lumea despre mine nu conteaza,ca din pietrele cu care arunca altii in mine ,imi voi construi cel mai frumos castel.Am avut incredere dar totul s-a daramat cu plecarea ta si inca am incredere,caci te vei intoarce.Pana atunci ,revin la vechiul,,eu'' si vechile si proastele mele obiceiuri.
            Deschid  usa camerei.Totul e gol.Privesc in adancul meu -la fel de gol.Nu rezist in casa.Fiecare colt al ei are mii de amintiri cu tine,amintiri la care nu o sa renunt niciodata,dar care imi fac atat de mult rau.Ies afara trantind usa si imi aprind o tigare.Am promis ca nu o mai fac dar pur si simplu nu pot.Am nevoie de ceva care sa ma linisteasca,si cum tu nu esti aici...Ma agat de fiecare fum si oftez dar se tremina atat de greu si simt cum respiratia devine din ce in ce mai apasatoare.Ma rezem de usa si ma las sa alunec usor ,usor pe prag.O sting in zapada rece.
            Esti mereu in mintea mea,nici nu are cum sa fie altfel.Nu mi-a pasat de nimic cat erai langa mine,am depasit orice obstacol doar pentru a-ti fi alaturi.Dar de data asta e diferit.E vorba de timp.Uite-l cum sta in colt fredonand soptit aceeasi melodie veche si plictisitoare,,tic tac''..Uneori tace.Uneori striga.Alteori imi ia tot ce am.Am pierdut atat de multe persoane dragi intr-un timp atat de scurt incat nu mai rezist.Imi amorteste glasul printre atatea lacrimi .Persoane dragi care reprezentau totul pentru mine.Au plecat.Dar nu pot spune ca nu am ramas cu nimic.Am inca forta de a trece mai departe.Nici mie nu-mi vine sa cred.
       

  Mi-au mai ramas doar doua lucruri de facut.Lui sa-i fiu alaturi si si sa astept pana cand va fi din nou aici ,langa mine.Ti-am lasat atatea amintiri,tu m-ai facut sa nu te uit.

      Iar ei ,sa-i doresc tot ce e mai bun si sa-i fiu recunoscatoare mereu pentru cate a facut pentru mine si pentru perioada in care credeam ca e prietena care ma completeaza si ma aduce la un echilibru.Incerc sa fac un efort pemtru a ramane in viata lui desi e atat de departe si pentru a ma indeparta de viata ei ,chiar daca e atat de aproape.Iti multumesc.
De ce mereu trebuie sa fiu la limita?De ce niciodata nu am siguranta.?De ce tot ce imi este dat dipare atat de violent din viata mea?Nu gasesc decat un raspuns.Pentru a realiza ca dupa tot ce mi se intampla ,eu totusi sunt in picioare.
Stiu ca nu ai vrea sa ma vezi trista si daramata deci ...
Ma ridic ametita de pe prag ,calcand cu talpa adidasului pachetul de tigari asezat in zapada.Al treilea lucru de facut: Distrug orice ma distruge.

Va aduceti aminte de strigatele mamei cand ii luati nu mai stiu ce vaza sau cand ramaneati o ora pe putin cu mana in apa din chiuveta doar pentru a privi picaturile care intr-un final ajungeau pe jos sau pe haine?<<Termina!Nu te mai juca cu ce nu trebuie!>>Sau cand plimbati furculita in toate partile in farfurie doar pentru ca mancarea nu era pe placul vostru?<<La masa nu te joci,mananci>>Dupa ceva ani...<<Tigarile si bautura nu sunt o joaca!iti pun viata atat de fragile in pericol!>>Plangi sfarsita in fata televizorului,avand in minte doar vorbele lui,,Nu sunt jucaria ta!Maturizeaza-te si sunama inapoi>>
...Mda...Cred ca va este foarte clar,cum imi este si mie...Am invatat in timp,prin greseli si regrete ca trebuie sa iei tot ce e serios in serios.Trebuie sa fi atent la ce ti se ofera si sa alegi numai ce iti face bine.Un joc inseamna un castigator si un pierzator...Daca vei fi cel din urma?Nimeni nu-si doreste asta,dar niciodata nu sti ce-ti rezerva destinul.Ati realizat si voi ca am crescut,ca trebuie sa luam totul mai in serios..Acum nu mai e vorba doar de vaza mamei...E vorba de o viata....

Stiu Stiu ...V-am plictisit...Daca ar fi sa ti cont de tot ce-am scris p'aici...ai deveni un om matur si responsabil ...un robot care ia orice in serios si nu mai e in stare sa se bucure de lucrurile marunte care ne completeaza viata asta  monotona...
Dar astazi toate ideile mele despre,,cat de serioasa e viata''s-au schimbat din cauza unui prieten care mi-a adus aminte ca o jucarie e jucarie atunci cand te joci cu ea...Deci ...hai sa ne jucam cu scoala...hai sa ne jucam cu  iubirea.cu increderea....cu viata...Cate cuvinte mari ,nu?Cui ii pasa...Cui plm ii pasa.?

Si-mi pare rau ca nu pot sa-i pun lumea la picioare...

Nopti prea lungi..

Hehe!Auzi-si o povestioara foarte interesanta care ma pus serios pe ganduri ...

               ,,Pe malul  unui lac statea un scorpion si tot ce isi dorea era sa treaca pe celalalt mal.Dar cum?Cum altfel decat prin apa?Gandindu-se la o posibilitate, da cu ochii de o broscuta care innota prin lac.O opreste si o roaga sa-l treaca pe celalalt mal in spinarea ei,insa broscutei ii este frica sa nu o intepe si refuza.Scorpionul insista,,Nu fii proasta!Daca te intep murim amandoi..Ce rost ar avea?Nu am nicio intentie sa fac asta.''Broasca accepta si in timp ce-l transporta pe scorpion,simte o intepatura.,,Ce ai facut.scorpionule?O sa murim amandoi acum.Ce a fost in mintea ta?''.Resemnat,scorpionul se apara spunand doar atat:,,A fost un reflex.Asa sunt eu.''
  E?!Da multe de gandit ,nu?Ganditi-va ca ar putea fi raspunsul la atat de multe intrebari ce ma macina,ce te macina.,ce ne macina.
De ce fumezi?De ce nu poti pur si simplu sa te lasi?Sa zici stop?,,E un reflex''
De ce continui sa te indragostesti numai de persoanele care stii ca iti vor face rau?,,Asa sunt eu''
De ce mereu complici lucrurile? N-ai vrea ca totul sa fie simplu?,,Asa sunt,nu ma schimb,NU POT''

     Hai sa privim altfel povestioara.Daca ai fi in locul broscutei,ai fi in stare sa stai alaturi de cineva care are nevoie de tine,chiar daca sti ca iti va face rau din interior si ca in final,te va distruge?
  Dar invers?Cum ai reactiona daca ai fi scorpionul?Ai putea rani pe cineva doar pentru ,,a-ti face un capriciu''?I-ai putea face pe ceilalti sa ,,joace ''cum vrei tu ,sa intorci lumea pe dos doar pentru a-ti fi tie bine?
   Privind din alta perspectiva,crezi ca tu-scorpionul ai putea risca totul pentru numic.?Sa te bazezi pe vesnicul Destin?Sa-ti pui intreaga viata in mainile Lui?Sa fi gata sa cazi doar pentru a mai urca o treapta?
    Dar cand totul ia sfarsit si nimic nu  mai e cum ar trebui,ai puterea sa zici ,,Asa sunt eu''?Ai puterea sa te recunosti?
             In mare parte,toate astea sunt eu .Un echilibru intre ,,broscuta'' si ,,scorpion''.Dar in ce parte se inclina balanta?^^